Continui sa raman blocat cu privirea
spre acea frumusete de covor , simt din ce in ce mai
mult cum sufletul meu devenea linistit.
Dupa un moment nu-mi mai simt atat de tare corpul,
stelele care intrasera parca in mine ma facu parca sa
fac parte din ele ,sa fiu printre ele,sa apartin unei
familii infinite si in care sfarsitul nu mai avea sansa
sa fie cunoscut niciodata.Traiesc mult cu acest sentiment
stau mult nemiscat simtind astfel cum sufletul traieste
si pe pamant.Timpul pentru mine devenise acum o iluzie.
Toate acestea se intampla pana cand se aude un camion
care se apropie tot mai tare de mine.A trecut camionul
care a reusit sa ma aduca la realitate si urat,sa uit
de stele,sa privesc pamantul astfel cu poluarea lui
sonora de camion de prin anii '80 nu numai pe mine
m-a deranjat de a simti acel spectacol real pentru
o alta realitate dar a deranjat si stalpii,strada ,
blocurile care se bucurau de acest fenomen reusind